duminică, 2 aprilie 2017

Schiul de tura

Schiul de tura este expresia libertatii si independentei, evadarea din conceptul de munte domesticit ce vine vandut o data cu cartela de acces la instalatiile de urcare pe cablu. De asemenea este un mod de practicare a schiului in care muntele ramane necontaminat de interventia umana, sau mai pe intelesul tuturor, fara fiare, cabluri, cabane de prost gust, drumuri de acces, gunoaie, zgomot. O data cu dezvoltarea statiunilor de schi, vietuitoarele sunt deranjate in multe feluri iar habitatele lor sunt distruse pentru a face loc instalatiilor care pe timpul verii arata deprimant pe coamele muntilor.
Revenind la schiul de tura, este foarte important sa intelegem ca este un sport periculos daca este facut fara a respecta anumite reguli de siguranta. Cautarea versantilor neatinsi se intalneste cu riscurile unui ambient in care pericolul este in general subevaluat si surprinzator. Pe langa riscurile unor leziuni sau traume specifice schiului in general, a inrautatiri conditiilor meteo, sau pierderea traseului, cel mai important este pericolul de avalansa.
Riscul de avalansa depinde de foarte multi factori si pana acum, nu exista o metoda pentru a-l prevedea cu exactitate. Acesta poate varia semnificativ chiar si intre partea superioara si baza aceluiasi versant. Minimizarea acestui risc se poate face prin echipamentul de siguranta specific. Setul de baza este compus din: aparatul de cautare in avalansa, lopata si sonda de avalansa. Acesta trebuie purtat de toti participantii la tura. La setul de baza se pot adauga si alte dispozitive de siguranta cum ar fi rucsacii cu air-bag si dispozitivele AvaLung. Insa nu doar purtarea acestor dispozitive este importanta, ci si capacitatea utilizatorilor de a sti sa le foloseasca deoarece salvarea unei victime surprinse de avalansa trebuie inceputa imediat chiar de colegii de tura. Aceasta procedura confera persoanei surprinse de avalansa cele mai mari sanse de supravietuire, deoarece asteptarea ajutorului specializat gen Salvamont, poate duce in cele mai multe cazuri doar la recuperarea victimei lipsite de viata. De asemenea este important sa cunoastem prognoza meteo si buletinul nivometeorologic. Alt factor de siguranta in plus poate fi saparea unui profil de zapada si nu in ultimul rand plecarea in tura alaturi de o persoana experimentata ce cunoaste zona si poate evalua obiectiv riscurile.
Intelegand riscurile si dotati cu echipamentele de siguranta putem incepe practicarea acestui superb sport ce are puterea de a oferi senzatii, trairi si amintiri speciale, intr-un mod cat mai in armonie cu natura. Iar muntii din Valcea sunt perfecti pentru practicarea lui.


































sâmbătă, 26 noiembrie 2016

Cozia


Parcul National Cozia este al doilea parc national din judetul Valcea, ca suprafata insa, este cel mai intins. Parcul National Cozia se afla situat in partea central-sudica a Carpatilor Meridionali, marginit la nord de Depresiunea Lovistei. La vest, Parcul National Cozia este separat de restul Muntilor Capatanii prin culmile: Frasineiului, Dosul Pamantului si Valea lui Stan. La sud, parcul este delimitat de dealurile subcarpatice prin Depresiunea Jiblea-Berislavesti. La est, versantii abrupti ai Coziei, impunatori ai Sturului si Pietrei Soimului, il delimiteaza de Muscelele Topologului prin Saua Grosilor si mai la nord, se invecineaza cu Depresiunea Poiana. Fata de depresiunile inconjuratoare ce au inaltimi relativ mici (500-700 m), Masivul Cozia se detaseaza net, aparand din departari ca o cetate de stanca cu abrupturi, cu contraforturi si cu o multime de turnuri marginale si interioare. Aceasta arie muntoasa este strabatuta, pe directia nord-sud, de apele raului Olt, care a sculptat Defileul Gura Lotrului-Cozia.
Accesul in Parcul National Cozia se face in principal prin DN 7 (E 81), care este una din legaturile capitalei cu restul Europei. Distantele fata de principalele orase din apropierea Parcul National Cozia sunt de: 25 km pana la Ramnicu Valcea si 45 km pana la Sibiu. Distanta pe DN7 (E 81) pana la Bucuresti este de 200 km.

Vedere catre Nord spre Tara Lovistei, in fundal Muntii Cindrel si Fagaras.
 Fagaras.
 Naratu.
 Caldare Sudica din Fagaras in zona Ciortea-Boia.






 Vedere spre Sud.



 Abrupturile Sudice.













 Buila Vanturarita.
 Coltii Foarfecii.
 Catre Est putem vedea Muntii Iezer-Papusa si Bucegi.

 Bulzul si Durducul.
 Pe timpul noptii, marea de nori este luminata de orasele Calimanesti si Ramnicu Valcea.


Muntii Fagarasului si luminile Sibiului si Fagarasului.


 O noua zi deosebita in care un munte de doar 1600 de metri creeaza un spectacol unic.